Daca as fi nevoita intr-o zi sa aleg sa merg pe un trotuar plin de oameni sau pe unul plini de caini, l-as alege pe cel cu caini.
Nu mai cred de mult in cuvinte mari. Cred insa in cele mici pe care aparent le interpretez cum vreau eu spre a devini mari, fac insa asta cu aceeasi permanenta prezenta lucida a logicii. Evit sa plec din locuri sau din viata unor oameni pana nu imi conving toate simturile ca am facut totul inainte de a parasi locul/omul, desi uneori nu mai cred ca as putea face ceva.
Nu cred in bun simt desi am fost crescuta cu el atat de bine incat mi-e imposibil sa-l lepad.
Nu mai cred in limite desi pentru mine exista unele foarte clare.
Nu mai cred in principii desi am unele zdravene.
Nu mai cred in dimineti pentru ca adesea mi se contopesc cu amiezile.
Nu cred in priviri pentru ca cel mai adesea sunt cele mai inselatoare. Am ajuns sa nu mai cred nici in fapte pentru ca unii au inteles inaintea mea ca nu mai cred in cuvinte si folosesc alte arme de exterminare.
Nu mai cred de mult ca sunt un copil si asta ma inspaimanta uneori. Nu cred in copilariile altora pentru ca se folosesc de ele pentru a trage ca mustele la carne cruda imbibata in sange.
Nu cred in perfectiune desi mereu tind sa o ating pe toate planurile si o caut prin cele mai ascunse modalitati in cei mai ascunsi oameni.
Nu cred in taceri care ar trebui sa insemne negari pentru ca se dovedesc a fi negarea negarii.
Nu cred in cei care nu se enerveaza, chiar ma sperie, pentru ca se vor enerva cand sunt apele mai limpezi.
Nu cred in iubire, habar n-am ce inseamna cuvantul asta si nici nu ma intereseaza sa il stiu asimilat mai mult decat ca existand in dictionar si in viata altora. Cred in compromisuri de ceva timp si mi se par cele mai la indeamana si cele mai reale pentru lumea in care traim.
Nu cred in cei care isi plang de mila pentru ca sunt cei in fata carora nu ai putea si nu ai mai avea timp sa plangi vreodata.
Nu cred in cei care cred doar in ei, pentru ca s-au dovedit a fi cei care cred cel mai putin in ce ar putea sa faca de fapt sa aduca o schimbare daca si-ar dori-o intr-adevar.
Nu mai cred in ratacirile nimanui pentru ca imi sunt deajuns ale mele.
Nu cred in fidelitate pentru ca am ajuns sa ne inselam unii pe altii dandu-ne acordul sau sperand ca sunt doar momente de ratacire.
Nu mai cred in cei care au senzatia ca nu ii inteleg in conditiile in care sunt mereu acolo gata sa ascult si nu sa profit de momentul de slabiciune, gata sa incerc orice pentru a-i ajuta.
Nu cred in cei care cer "un an, un timp, un anotimp" pentru ca o fac cu siguranta preciziei meschine a faptului ca timpul lor ramane intact, in vreme ce timpul meu se lasa masurat dilatat de catre orice ceas elvetian.
Nu cred in adevar decat ca notiune filozofica pentru ca am cunoscut minciuna ca fiind o a doua piele a omenilor.
Nu cred in cei care nu au incredere in mine in conditiile in care am facut cat mi s-a permis si uneori mai mult sa le-o castig.
Nu cred in prezenta unor persoane care ar putea ameliora lipsa altora desi uneori ma salvez pe astfel de insule.
Nu cred in pacea lumii cand stiu ca in mine se dau razboaie pe care chiar daca le pierd sau daca le castig, razboaie raman.
Nu cred in intamplari desi cred ca exista lucruri care nu sunt intamplatoare.
Nu cred ca oamenii isi pot schimba toata structura pe care au fost invatati sa o urmeze insa cred ca ei se pot schimba. In bine numai dupa o moarte clinica.
Cred ca pentru a construi un lucru bun se folosesc vorbe si doar pentru a-l darma fapte.
Cred ca singurele lucruri care mai sunt bune reincalzite a doua oara sunt sarmalele si mai cred ca doar la Flanco se dau garantii.
Cred in jocuri care isi pot schimba regulile din mers dar si ca pionii raman doar pioni indiferent de statutul lor.
Icehouse - Don't believe anymore
Asculta mai multe audio Muzica »
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu